Byttneriophyllum

Byttneriophyllum tiliaefolium (Al. Br.) Knobloch et Kvacek

Locul descoperirii-colectare: Batoţi, Cariera Husnicioara, Dedovița-Balota (judeţul Mehedinţi)

Situl Batoţi se află pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 25 km de Drobeta Turnu Severin. Acest sit a fost acoperit de lucrările de consolidare realizate de Hidroconstrucția S.A. Porţile de Fier.

Datorită modificărilor care survin în urma exploatării lignitului, Cariera Husnicioara oferă posibilitatea continuării cercetărilor geologice și paleontologice, fapt care a dus la descoperirea în ultimii ani a noi puncte fosilifere cu importanţă bio- şi cronostratigrafică.

Punctul fosilifer Balota cuprinde şi un nivel cu viviparide şi Hyriopsis, din care au fost identificate specii de Viviparus sp. şi Hyriopsissp., moluște de apa dulce.

Descriere: Frunzele şi samarele de Bytneriophyllum tiliaefolium identificate în cariera Husnicioara sunt de talie mare şi foarte greu se pot păstra întregi, doar câteva exemplare au dimensiuni mai mici şi astfel s-au păstrat aproape întregi, inclusiv peţiolul. Fructele acestei specii erau de dimensiuni mari cu seminţe grele, dificil de transportat. Diseminarea nu s-a putut realiza pe distanţe mari, numai în vecinătate, în zonele mlăştinoase.

Observații: Byttneriophyllum tiliaefoliumeste una dintre speciile dominante ale mlaştinilor pliocene din sectorul Dunăre-Motru. B. tiliaefolium este un arbore care a avut o contribuţie importantă la acumularea materialului vegetal parental în timpul formării zăcămintelor de cărbuni dacian-romaniene (5 - 2,5 mil. ani) dintre Dunăre şi Motru.

Corespondent actual: Taxonul este exclusiv fosil, reprezentând un strămoş comun al genurilor Tarrietia şi Buttneria din Peninsula Indochina. Faptul că taxonul a fost găsit în depozitele miocene din România exclusiv de depozite legat de depozite cu cărbuni, constituie o dovadă clară a caracterului higrofil, posibil chiar higro-hidrofil, neexcluzând posibilitatea ca arborele să aibă adaptări pentru viaţa în mlaştini și tulpini cu contraforturi, chiar pneumatofori. Oricum este un arbore care a furnizat o impresionantă cantitate de material vegetal parental în timpul acumulării cărbunilor din intervalul Sarmaţian inferior-Romanian mediu (12 - 3 mil. ani).