Liquidambar europaea
Liquidambar europaea Al. Braun
Locul descoperirii-colectare: Ilovița, Batoți, Crăguiești (județul Mehedinți)
Situl ILOVIŢA face parte din rezervaţia paleontologică Bahna (Mehedinți), inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. Aflorimentul cu plante fosile era situat în vestul comunei, la marginea localităţii, fiind distrus prin amenajarea unui drum de acces.
Situl BATOȚI este localizat pe malul Dunării la aproximativ 25 km de Drobeta Turnu Severin. Din depozitele argiloase fosilifere ale acestui sit au fost identificate peste 50 de specii de macrofloră reprezentate în special prin frunze mai mult sau mai puţin întregi, dar apar şi fructe de Fagus, Carpinus şi Ulmus.
Situl CRĂGUIEȘTI se află în comuna Șișești la aproximativ 21 km de Drobeta Turnu Severin. Pe baza analizei paleoflorei din acest sit se poate presupune că, a existat un biotop cu pădure de mlaştină în imediata apropiere a locului de sedimentare (Liquidambar, Alnus) la care se adaugă o zonă de pădure cu Betula şi Fagus.
Descriere:Impresiuni aparţinând unei frunze de talie mare, palmat-lobate, cu cinci lobi şi baza cordată.
Observaţii: Liquidambar europaea este un taxon cunoscut ca fiind unul dintre elementele carbogeneratoare principale în intervalul Ponţian – Romanian (6 - 3 mil. ani). Este un component al pădurilor de luncă (riverane), dar putea vegeta și în zonele de mlaștină temporar inundate.
Răspândire: Începând din Miocenul inferior (23 - 16 mil. ani) şi terminând cu Pliocenul (5,33 - 2,5 mil. ani), răspândirea acestui taxon este foarte mare în toată Europa. În România este semnalat încă din Miocenul inferior de la Coruş şi până în Dacianul (4,5 mil.ani) de la Cărbuneşti.
Corespondent actual: Liquidambar styraciflua L. ar fi arborele cel mai apropiat speciei fosile. Liquidambar styraciflua un arbore de peste 40 m înălţime, apare frecvent în pădurile de luncă şi în pădurile mlăştinoase sezonier inundate, alături de Taxodium din jumătatea estică a Americii de Nord. Este un arbore de talie înaltă, cunoscut pentru coroana piramidală și frunzele palmato-lobate (asemănătoare cu cele de arțar), care se colorează spectaculos în nuanțe de roșu, purpuriu, portocaliu și galben toamna.







